Momârlanii... O comunitate plină de legende

În zona Straja - Parâng trăieşte o comunitate mică de oameni, despre care se spune că ar fi urmaşii dacilor. Nimeni nu ştie exact de unde vine denumirea de comunităţii momârlanilor. Părerile privind termenul sunt împărţite, unii cercetători spun că se trage din limba latină, de la momo (ţăran) şi lan (băştinaş). Alte păreri sunt că termenul derivă din maghiară, de la „maradyany” („rămăşiţă”), adică urmaşi ai vechilor locuitori daci. Momârlanii se gospodăresc precum dacii adică îşi construiesc casele foarte apropiate şi cât mai sus pe munte. Bârnele folosite nu sunt finisate, ele având un aspect rigid având forme dreptunghiulare şi pătrate. Hrana lor constă într-un un fel de saramură preparată din carne de oaie, ce poartă denumirea de „sloi” şi beau ghintură, o băutură acoolică extrasă din rădăcini. Principala lor îndeletnicire o reprezintă oieritul. Obiceiurile lor au fost păstrate intacte încă din cele mai vechi timpuri şi asta pentru că trăiesc izolaţi în locuinţele lor de pe coastele munţilor Parâng şi Vâlcan.
Legenda spune că momârlanii sunt îngroziţi de strigoi. Aceştia cred că oamenii care în timpul vieţii au făcut vrăji, după moarte se transformă în strigoi şi se întorc pentru a-i bântui pe cei care i-au iubit cel mai mult în timpul vieţii. Când unul dintre cei morţi se transformă în strigoi, momârlanii, prin “vânătorii de strigoi”, îl dezgroapă în mare taină şi îi străpung inima cu o ţepuşă după care o ard. Ei cred că doar aşa poti alunga strigoii.