Ceasuri, mecanisme, timp

Incercarea mea de a participa la o expozitie foto in cadrul firmei unde sunt angajat.

Apus de soare

Duminica seara, la intoarcerea in Bucuresti, undeva la 60 km pe autostrada. O benzinarie oarecum parasita si spun oarecum pentru ca personalul era la post insa clientii lipseau cu desavarsire. Am intrat inauntru plini de teama si cu gandul la o friptura si ceva de baut, imi era foame si sete. Chelnarita ce asculta manele in spatele unei tejghele rotunde ne pofteste inauntru avand o sclipire foarte ciudata in ochii. Usa se inchide brusc desi abia pasisem peste preagul intrarii. M-am asezat la masa si am inceput sa studiez meniul, cu un ochi ma uitam peste ce mi-ar place sa infulec iar cu celalalt incercam sa stau in stare de veghe. Plasmele se opresc, lumini colorate se aprind ca apoi sa se stinga urmand apoi sa se reaprinda, manelele incep a sparge boxele de parca suntem in "bambo" la Caminul Cultural. Speriat, imi ridic pleoapele si observ printre gratiile de la geam, apusul... Abia astept sa ajung acasa pentru a-mi potoli foamea si setea. Mancati la benzinarie pe autostrada si veti avea parte de o experienta de neuitat.